Scrisoare, 5 IX 1947

Bul. Dacia Nr. 2 Bucureşti 5 Septembrie 1947 Scumpă fiică întru Domnul,     Dacă nu am răspuns la scrisoarea voastră din luna Mai, este că nu am putut să vă răspund în mod satisfăcător până acum; în prezent sper că voi putea să fac ceva şi, în cazul în care nu intervine ceva neprevăzut, sosesc la sfârşitul lunii Septembrie întovărăşit de Greceanu, pentru a aduce la mănăstirea Văratec ajutoarele alimentare cerute. Este în interesul nostru, pentru a evita concurenţele şi intrigile, ca dumneavoastră să fiţi actualmente singura informată şi pentru aceasta vă rog să fiţi discretă. Dacă totuşi vă previn, cu toate riscurile, este că probabil veţi fi nevoită să luaţi anumite măsuri pentru a fi în timp util, ca să ne primiţi şi că, mai ales, Greceanu crede că este mai bine aşa, dacă discreţia este bine păstrată. Eu nu cred că voi putea rămâne mai mult de o zi sau două, dar aceasta va fi o bună ocazie de a ne revedea, de a vorbi, şi de a stabili poate, la un termen nu prea îndepărtat, o altă întrevedere. Vă voi aduce câteva cărţi noi, în locul celor ce le voi lua înapoi. Până atunci, vă transmit, cu binecuvântarea mea, ecoul celor mai bune rugăciuni pentru dumneavoastră la toate maicile.Al vostru devotat, V. J. Ghika. P.S. Este necesar să aflu, dacă este posibil la întoarcerea curierului sau printr-o scrisoare ce mi-o veţi trimite, numărul maicilor de la Văratec pentru a calcula, în consecinţă, darurile şi natura...

Notă informativă, 10 IX 1947

10 Septembrie 1947 Ajutorul american pentru mănăstirile Văratic şi Agapia       Cu ocazia vizitei făcută în toamna anului trecut la mănăstirea Văratec de către mgr. Vladimir Ghika, când acesta s-a întâlnit cu mitrop. Irineu al Moldovei, când aceşti doi prelaţi au fost de acord că o apropiere între cele două biserici este posibilă, când Irineu i-a sărutat mâna şi „relicva” lui Ghika, la despărţire s-a dat o masă, la care au participat o parte din călugăriţe în frunte cu stareţa Lecea, marea admiratoare a mgr-ului. Mănăstirea Agapia – numai la 2 km. de Văratic – n-a fost vizitată în primul rând pentru motivul, că aceste două locaşuri se duşmănesc. Se crede că şi prof. Ştefănescu, care se afla în concediu la Agapia, a aranjat în aşa fel, ca să nu dea ochii cu Mgr-ul. La plecarea lui Ghika, stareţa Lecea s-a plâns de lipsuri, secetă, vremuri grele, de „oamenii regimului, care fac propagandă chiar în curtea mănăstirii, etc.” şi l-a rugat să aibă grijă şi de Văratec, ca să ajungă şi pe acele ajutorul american. Ajuns la Bucureşti, Mgr-ul a intervenit la Misiunea Americană, la nunţiul apostolic d’Ohara, la cercurile romano-catolice , etc. şi peste Ocean (U.S.A.) S-a început colectarea de daruri în cercurile catolice de acolo, destinate catolicilor din România, bântuită de secetă. S-a întâmplat însă, ca ajutorul să sosească după (trecerea) perimarea crizei şi iată că acum câteva săptămâni Mgr-ul este înştiinţat de Dl. Greceanu (însărcinatul cu distribuirea ajutoarelor de pe lângă Misiunea Americană din Bucureşti) că a sosit un nou ajutor american, însă intervine o modificare; Moldova are o recoltă satisfăcătoare în momentul de faţă,...