Din palat la altar şi la puşcărie. Prinţul Vladimir Ghika (1873-1954), de Petru Gherman.

Din palat la altar şi la puşcărie. Prinţul Vladimir Ghika (1873-1954), de Petru Gherman. Traducerea după articolul publicat în colecția Les Convertis du 20e siècle (Convertiţii secolului XX), 1954, este cuprinsă în volumul A trăit şi a murit ca un sfânt. Din palat la altar şi la puşcărie. Prinţul Vladimir Ghika (1873-1954) Un mare senior Acest fiu de prinţi domnitori ai Moldovei a venit pe lume într-un palat din Constantinopol, la 25 decembrie 1873, în aceeaşi zi în care, într-un staul, se năştea Cristos, înaintea căruia el va renunţa la originile sale princiare pentru a-i urma viaţa, pas cu pas. În răsunarea evanghelică şi după preamărirea sublimă a imnului “Magnificat”, acest ilustru român, care a voit să ocupe ultimul loc, domneşte astăzi asupra spiritului şi în inimile fraţilor săi persecutaţi, aşa cum va domni mâine, probabil, pe altare, în glorioasa cohortă venită în grabă la chemarea Aceluia care conferă singura regalitate ce nu trece niciodată: cea a sfinţeniei. Nu era el deja pe calea acestei sfinţenii atunci când scria în culegerea de Gânduri pentru succesiunea zilelor: “Trebuie să vrei să fii un sfânt, nu pentru a-ţi plăcea ţie, ci pentru a-i plăcea lui Dumnezeu”? Şi cu câtă aleasă sensibilitate sfătuia el: “Cel mai bun mod de a-i sărbători pe sfinţi este să semănăm cu ei. De ce să nu încercăm să trăim ca ei, fie chiar şi numai o zi, în ziua lor, ziua consacrată şi binecuvântată de Biserică, în care ei sunt «de gardă» pentru a ne ajuta?” Ortodox Viaţa marilor convertiţi oferă în general spectacolul luptelor, al vârtejurilor şi al revărsărilor. Nimic din acestea nu a existat la prinţul Vladimir Ghika....

Du Palais à l’autel et à la geôle. Le Prince Vladimir Ghika – Pierre Gherman

Du Palais à l’autel et à la geôle. Le Prince Vladimir Ghika (1873 – 1954) – Pierre Gherman du livre Les Convertis du 20e siècle Autorul (rectorul parohiei catolice române din Bruxelles) face o scurtă biografie de 16 pagini a Monseniorului Ghika, un prim omagiu adus după moartea acestuia, publicat în colecția Les Convertis du 20e siècle (Convertiţii secolului XX), Ed. Casterman 1954. Un grand seigneur Ce fils de princes régnants de la Moldavie vint au monde dans un palais de Constantinople, le 25 décembre 1873, le même jour où, dans une étable, naissait le Christ devant qu’il abdiquera ses origines princières pour en suivre la vie, pas à pas. Dans le renversement évangélique et selon l’exaltation sublime du «Magnificat», cet illustre roumain, qui voulut occuper la dernière place, règne aujourd’hui sur l’esprit et dans les coeurs de ses frères persécutés, comme il régnera demain, peut-être, sur les autels, parmi la glorieuse cohorte accourue à l’appel de Celui qui confère la seule royauté qui ne passe point: celle de la sainteté. N’était-il point déjà sur le chemin de cette sainteté lorsqu’il écrivait dans son recueil de «Pensées pour la suite des jours»: – «Il faut vouloir être un saint, non pour se plaire, mais pour plaire à Dieu.» [1] Et avec quelle exquise sensibilité conseillait-il: – «La meilleure façon de fêter les saints: leur ressembler. Pourquoi ne pas essayer de vivre comme eux, ne fût-ce qu’un jour, leur jour, le jour consacré et béni par l’Église, où ils sont «de garde» pour nous aider?» Orthodoxe La vie des grands convertis offre généralement le spectacle de luttes, de remous, de débordements....