Sentinţa Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti, 24 X 1953

TRIBUNALUL MILITAR TERITORIAL – BUCURESTI – Dosar Nr.2278/953. SENTINŢA  Nr.1234.- =================== Astăzi 24 octombrie 1953. Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti compus conform art. 8 din legea Nr.7/952 din: – Preşedinte: Maior de Justitie [..] – Asesori populari: Maior [..] Maior [..] – Procuror Militar: Lt. Major de Just. [..] – Grefier: [..] S-a intrunit în şedinţa publică în scop de a judeca cauza privitoare pe: 11. – GHICA VLADIMIR,născut la 25 Decembrie 1875 în Constantinopole – Turcia, fiul lui Ioan Ghica (fost prinţ) şi Alexandrina, preot catolic, cu ultimul domiciliu în Bucureşti Str. Cpt. Demetriade Nr. 9-11. Trimişi în judecată după cum urmează: Dezbaterile au avut loc în şedinţa de la 24 Oct. 1953 câ… […]     Acuzaţii s-au prezentat în instanţă asistaţi de apăratorii lor după cum urmează: – Acuzaţii: Ghica Vladimir, Godo Mihai şi Sax Martin asistaţi de Av. Petrescu Dumitru. Pentru partea civilă – Banca E.P.R – s-a prezentat reprezentantul acesteia, Av. Baciu. Preşedintele a stabilit identitatea acuzaţiilor, care a consemnat în interogatoriul fiecăruia. Grefierul a făcut a făcut apelul martorilor propuşi în cauză. Au răspuns la apel martorii acuzării: Baltheizer Ioan, Alexandrescu Elena, Olteanu Gheorghe, Tofler Viorica, Rusu Valeria, Ana Borza şi Schubert Mişeline.- Martori în apărare nu au fost. După aceasta s-a dat citire actului de acuzare şi pi…lor din dosar, iar Preşedintele a procedat la interogarea acuzaţilor. S-a procedat apoi la audierea martorilor prezenţi, a caror depoziţii s-au consemnat în procese verbale aparte ca anexat la dosar.       Acuzarea luând cuvântul în replică asupra schimbărilor de calificare solicitate de acuzare, declară că-şi menţine concluziile sale şi se opune la schimbarea de calificare în...

Rechizitoriu, 28 VII 1953

R.P.R. PROCURATURA MILITARĂ TERITORIALĂ – Bucureşti – Dosar No. 4563/953 – 4632/53 R E C H I Z I T O R No. 1463 din 28 Iulie 1953 Noi, Lt. Maj. de Justiţie […], Procuror Militar Ajutor, din Procuratura Militară Teritorială Bucureşti. Examinând actele dosarului privitor pe: 11. – GHICA VLADIMIR, născut la 25 Decembrie 1873, în Constantinopol, Turcia, fiul lui Ion Ghica fost Prinţ şi Alexandrina, de cetăţenie şi naţionalitate română, preot catolic, neîncadrat politic, judecat sau condamnat nu a mai fost, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, Str. Cpt. Demetriade, no. 9 – 11, în prezent arestat; CONSTATĂM URMĂTOARELE:                 ÎN FAPT:      După eliberarea ţării noastre de către glorioasele Armate Sovietice poporul nostru muncitor răsturnând puterea exploatatorilor şi consolidând independenţa naţională a ţării noastre, ajutorul multilateral şi frăţesc al Uniunii Sovietice, construieşte bazele economice ale socialismului în scumpa noastră patrie. Au apus pe vecie vremurile când ţara noastră era o semi colonie a capitalului internaţional când dezvoltarea ei economică stabilită la Paris sau Berlin, la Londra sau Washington, când principalele bogăţii ale ţării erau jefuite de trusturile străine. S-a înfăptuit ţelul pentru care poporul nostru a dus lupte seculare, a prins viaţă visul marilor patrioţi. Niciodată nu se va şterge din amintirea poporului nostru recunoştinţa nemărginită şi respectul cel mai profund faţă de poporul sovietic, faţă de vitezele sale forţe armate, care, sub conducerea gloriosului Partid Comunist al Uniunii Sovietice au salvat popoarele Europei şi Asiei de primejdia înrobirii fasciste şi şi-a dat sângele pentru eliberarea României şi altor ţări de sub jugul imperialist. ..//..     După terminarea celui de-al doilea Război mondial,...

Notă informativă, 1 XII 1947

566 1 decembrie 1947 Cl. A.1 N O T A Joi, 27 Noiembrie a.c., Între orele 18,30 – 19,30, Monsegniorul Ghika a ţinut in cancelaria parohiei Bisericii Unite din Str. Polonă 48, în faţa unui auditoriu de 3 – 4 persoane, o conferinţă cu subiect religios referitoare la “Apostolicitatea (acţiunea de răspândire a credinţei în rândurile lumii păgâne) Bisericei Romano – Catolice”. Acest subiect cred ca a mai fost tratat de Mgr. Ghika acum doi ani, tot in cadrul acţiunii de unire a tuturor românilor într-o singură credinţă. Nu s-a facut nici o aluzie politică. ——– Comunicat: – D-lui Cons. […] – D-lui […] – Subs....

Notă informativă, 14 XI 1947

14 Noiembrie 1947 Cl. A N. 237 N O T A Nunciatura si discursul radio-difuzat al Episcopului de Milano.În diferite cercuri din ţară se spunea că Papa ar fi ţinut un discurs în care ataca pe comunişti în termeni foarte vehemenţi, numindu-i duşmani ai civilizaţiei şi aplicându-li-se excomunicarea, etc. Era curios faptul că în cercurile catolice nu se prea menţiona acest discurs şi iată că ieri 13 Noembrie a.c., Monsegniorul Ghika, provocat de D-ra Gavrilescu de acum o săptămână şi după ce a luat lămuriri de la Nunciatură spunea: “Papa nu are nici o legătură cu discursul pronunţat de către Arhiepiscopul milanez. Acest discurs avea un caracter arhidiocesic (administrativ) şi privea pe cei din raza episcopatului de Milano. Este foarte rău când ordine cu caracter local iau interpretare greşită şi capătă o publicitate mondială. Explicaţia este următoarea: lângă Milano sunt nişte foburguri de lucrători şi mahalagii sceleraţi, care desgroapă mormintele spre a le jefui, pradă bisericile furând odoarele. Comunismul spiritual (nu materialist) şi...

Scrisoare, 5 IX 1947

Bul. Dacia Nr. 2 Bucureşti 5 Septembrie 1947 Scumpă fiică întru Domnul,     Dacă nu am răspuns la scrisoarea voastră din luna Mai, este că nu am putut să vă răspund în mod satisfăcător până acum; în prezent sper că voi putea să fac ceva şi, în cazul în care nu intervine ceva neprevăzut, sosesc la sfârşitul lunii Septembrie întovărăşit de Greceanu, pentru a aduce la mănăstirea Văratec ajutoarele alimentare cerute. Este în interesul nostru, pentru a evita concurenţele şi intrigile, ca dumneavoastră să fiţi actualmente singura informată şi pentru aceasta vă rog să fiţi discretă. Dacă totuşi vă previn, cu toate riscurile, este că probabil veţi fi nevoită să luaţi anumite măsuri pentru a fi în timp util, ca să ne primiţi şi că, mai ales, Greceanu crede că este mai bine aşa, dacă discreţia este bine păstrată. Eu nu cred că voi putea rămâne mai mult de o zi sau două, dar aceasta va fi o bună ocazie de a ne revedea, de a vorbi, şi de a stabili poate, la un termen nu prea îndepărtat, o altă întrevedere. Vă voi aduce câteva cărţi noi, în locul celor ce le voi lua înapoi. Până atunci, vă transmit, cu binecuvântarea mea, ecoul celor mai bune rugăciuni pentru dumneavoastră la toate maicile.Al vostru devotat, V. J. Ghika. P.S. Este necesar să aflu, dacă este posibil la întoarcerea curierului sau printr-o scrisoare ce mi-o veţi trimite, numărul maicilor de la Văratec pentru a calcula, în consecinţă, darurile şi natura...

Notă informativă, 10 IX 1947

10 Septembrie 1947 Ajutorul american pentru mănăstirile Văratic şi Agapia       Cu ocazia vizitei făcută în toamna anului trecut la mănăstirea Văratec de către mgr. Vladimir Ghika, când acesta s-a întâlnit cu mitrop. Irineu al Moldovei, când aceşti doi prelaţi au fost de acord că o apropiere între cele două biserici este posibilă, când Irineu i-a sărutat mâna şi „relicva” lui Ghika, la despărţire s-a dat o masă, la care au participat o parte din călugăriţe în frunte cu stareţa Lecea, marea admiratoare a mgr-ului. Mănăstirea Agapia – numai la 2 km. de Văratic – n-a fost vizitată în primul rând pentru motivul, că aceste două locaşuri se duşmănesc. Se crede că şi prof. Ştefănescu, care se afla în concediu la Agapia, a aranjat în aşa fel, ca să nu dea ochii cu Mgr-ul. La plecarea lui Ghika, stareţa Lecea s-a plâns de lipsuri, secetă, vremuri grele, de „oamenii regimului, care fac propagandă chiar în curtea mănăstirii, etc.” şi l-a rugat să aibă grijă şi de Văratec, ca să ajungă şi pe acele ajutorul american. Ajuns la Bucureşti, Mgr-ul a intervenit la Misiunea Americană, la nunţiul apostolic d’Ohara, la cercurile romano-catolice , etc. şi peste Ocean (U.S.A.) S-a început colectarea de daruri în cercurile catolice de acolo, destinate catolicilor din România, bântuită de secetă. S-a întâmplat însă, ca ajutorul să sosească după (trecerea) perimarea crizei şi iată că acum câteva săptămâni Mgr-ul este înştiinţat de Dl. Greceanu (însărcinatul cu distribuirea ajutoarelor de pe lângă Misiunea Americană din Bucureşti) că a sosit un nou ajutor american, însă intervine o modificare; Moldova are o recoltă satisfăcătoare în momentul de faţă,...