Act privitor la slujirea în două rituri, 09 X 1923

COPIA S. CONGREGAZIONE PRO ECCLESIA ORIENTALI                             Roma, 9 Ottobre 1923 Protocollo N. 11333/23 …tionem facias, quaeso, huius in tua responsione. …prie de citer ce même numéro dans la réponse. Oggetto: Illmo e Rvmo Signore,     Il Santo Padre ha letto il promemoria col quale il Revndo Principe Vladimir Ghika é tornato ad insistere per avere il permesso di potere esercitare i due riti latino e rumeno, consegnato personalmente nelle Su Auguste mani da questo Ministro di Rumenia; e per il tramite dell’Emo Sig. Cardinal Segretario di Stato mi incarica di far sapere al medesimo che gli concede il privilegio che ha implorato. Sono ben lieto che S.S. abbia voluto personalmente intervenire nella questione, poiché questa S. Congregazione senza la Sua suprema Autorità non avrebbe potuto aderire alla eccezionale richiesta del Principe; e prego la S.V. di volergliene dar notizia con cortese sollecitudine. Intanto ecc… (Firmato) Emo Tacci Segr. L. Papadopulos Assess Illmo e Revmo Signore Mons. Bonaventura Cerretti Nuntio Apostolico...

Numirea Mons. Ghika în funcţia de Protonotar Apostolic, 13 V 1931

PIVS PP. XI Dilecte fili, salutem et apostolicam benedictionem offertur ad Nos te egregiis animi ingeniique laudibus ita commendari, ut dignus profecta videaris cui Nostrae benevolentiae testimonium publice exhibimmus. Placet propterea nunc Nobis te ad ecclesiasticae dignitatis magni momenti gradum promovere. Quia re bisce te Litteris, auctoritate Nostra Protonotarium Apostolicum ad instar,participantium eligimus facimus ac re nuntiamus, tibique facultates omnes, jura, privilegia, honores, atque indulta tribuimus, quibus ecclesiastici viri hac dignitate aucti utuntur, fruuntur potisfinum ei Constitutionis a Decessore Nostro Pio PP X de Conlegio Protonotariorum die XXI mensis februarii anno MCMV editae cujus Constitutionis exemplar, praelo impressum, ad te transmitti jussimus. Porro, dum statuimus ut notitia ejusdem dignitatis in te conlatae ad Acta Conlegii Protonotariorum Apostolicorum ex officio referatur, praecipimus ut, priusquam concessionis enunciatae beneficio perfruaris, coram Archiepiscopo tuo, qui Decani ipsius Conlegii vices hac in re aperet, Fidei professionem emittiis juxta articulos a Sede Apostolica propositos; debitae fidelitatis jurisjurandi verba ex sebemate concipias quod, similiter per typos editum, ad te jusfimus transmitti; denique reliqua serves religiose, quae per Constitutionem eandem servanda praescribuntur. Contrariis non obstantibus quibuslibet. Datum Romae, apud Sanctum Petrum, sub anulo Piscatoris, die XIII mensis Maji anno MCMXXXI. Pontificatus Nostri decimo. Dilecto filio Wladimiro Ghika, Sacerdoti E. Card. Pacelli a Secretis...

Răspunsul Ministerului Justiţiei, 09 X 2002

MINISTERUL JUSTIŢIEI CABINET SECRETAR DE STAT ROMÂNIA 2120-CIA 09.10.2002 Domnului, […]     Urmare solicitării dumneavoastră de a vă comunica date în legătură cu situaţia monseniorului Ghica Vladimir, născut la 25 decembrie 1873 în Constantinopole – Turcia, fiul lui Ghica Ioan (prinţ) şi Alexandrina, preot catolic, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. cpt. Demetriade nr.9-11, vă facem cunoscut că în arhivele instanţelor militare am identificat dosarele nr. 2278/1953 al Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti şi nr.331/1954 al Tribunalului Militar pentru Unitătile M.A.I. care îl privesc pe fostul condamnat Ghica Vladimir. Susnumitul prin Rechizitoriul nr.1473/28 iulie 1953 întocmit în Dos. nr. 4563/1953 al Procuraturii Militare Teritoriale Bucureşti a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de complicitale la crimă de înaltă trădare prevăzută şi pedepsită de art. 121 din fostul Codul penal comb. cu art. 190 c. en. şi cu art. 6 din D.199/1950. S-a reţinut în rechizitoriu că acuzatul Ghica Vladimir preot catolic l-a ajutat pe Menges Heronin, un alt preot catolic, în activitatea sa de spionaj în favoarea Vaticanului, transmiţându-i informaiii interzise. În concret, s-a pretins de către Procuratura Militară că Ghica Vladimir a întretinut relaţii foarte strânse cu diplomaţii Legaţiei Franţei, Italiei şi Nunţiatura Apostolică, iar prin aceasta din urmă şi cu Vaticanul. Între anii 1951 – 1952, a expediat prin Legaţia Franţei trei scrisori fratelui său, Ghica Dimitrie din Elveţia, scrisori care se refereau la sănătatea sa şi activitatea preoţească, impresii despre starea lucrurilor din ţară, starea de spirit în general şi despre nivelul de trai al populaţiei, în special. De asemenea, s-a mai reţinut că în vara anului 1952 a primit o scrisoare de la Roma pentru...